Administraţiile locale şi-au reglat datoriile sociale

În judeţul Covasna, problema serviciilor de asistenţă socială capătă, de la an la an, o importanţă tot mai mare, deoarece sprijinirea activităţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Covasna ocupă un loc prioritar în bugetul Consiliului Judeţean Covasna.

În judeţul Covasna, problema serviciilor de asistenţă socială capătă, de la an la an, o importanţă tot mai mare, deoarece sprijinirea activităţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Covasna ocupă un loc prioritar în bugetul Consiliului Judeţean Covasna.

În prezent, mai multe localităţi din judeţ îşi reglează cheltuielile legate de îngrijirea copiilor orfani şi abandonaţi aflaţi în grija administraţiei locale, completează fondul de salarii al îngrijitorilor la domiciliu pentru persoanele cu handicap şi reduc datoriile sau îşi achită toate obligaţiile faţă de CJ. Din suplimentările bugetare ce au fost acordate la intervenţia CJ, consiliile locale vor aloca următoarele sume pentru rezolvarea problemelor sociale: Baraolt 410.000 lei, Târgu Secuiesc 410.000 lei, Vâlcele 280.000 lei, Boroşneu Mare 110.000 lei, Belin, Întorsura Buzăului şi Hăghig câte 60.000 lei.

Cu toate acestea, Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, este nemulţumit de situaţia actuală a sistemului serviciilor de asistenţă socială, deoarece posibilităţile garantate prin lege sunt limitate, iar sprijinirea persoanelor defavorizate necesită o strategie mai bine gândită. „Legat de această chestiune există mai multe probleme. Este adevărat că s-a îmbunătăţit eficienţa sistemului, dar nu într-o măsură corespunzătoare. Vorbim adesea despre persoanele cu dizabilități, despre copii şi orfani care trăiesc în condiții deosebit de grele. Există o serie de sarcini pe care administraţia locală le poate îndeplini şi există, de asemenea, numeroase sarcini care sunt preluate de biserici şi de organizaţii ale societăţii civile. Direcţia face o muncă nepreţuită, însă avem mai multe probleme. Prima problemă este că această activitate nu trebuie finanţată doar din bugetul CJ şi de multe ori nu există posibilitatea ca aşezările să plătească sumele lipsă. Faptul că nu demult am putut apela la un sprijin guvernamental pentru acele aşezări care au avut restanţe, reprezintă un eveniment fericit. Astfel că, la sfârşitul anului, consiliile locale în cauză au fost salvate din capcana datoriilor.”