Turism în județul Covasna

Cele șapte minuni ale județului Covasna

Imaginați-vă un prânz servit pe iarbă, cu un gulaș gătit la ceaun, lângă o felie zdravănă de pâine cu cartofi. La desert, savurați un kürtőskalács învelit într-o crustă crocantă de zahăr, și încheiați cu un pahar de pălincă aromată. După un asemenea ospăț, vă relaxați într-o piscină cu apă minerală.

Cam așa sunt vacanțele în județul Covasna: savuroase, simple, autentice, tradiționale, relaxante. Pentru aventurieri și cei dornici să descopere comorile zonei, recomandăm Cele șapte minuni ale județului Covasna.

1. Muntele Puturosu și fenomenele postvulcanice din zonă

Muntele Puturosu sau Puciosu (1143 m), parte a masivului Ciomad-Bálványos, reprezintă cea mai sudică apariție la suprafață a fenomenelor postvulcanice din lanțul Carpaților Orientali.

Aceste emanații postvulcanice reci (mofete, solfatare și ape minerale) au o mare valoare geologică, turistică și terapeutică. Dintre emanațiile vulcanice din zonă, Peștera sau Grota Puturosu este cunoscută drept cea mai mare mofetă naturală din Europa, având o lungime de 14 m. Aceasta emană cca. 2.000 m3 de dioxid de carbon/zi.

Alte grote sulfuroase din zonă sunt Grota Timsós, Grota Ucigașă și Cimitirul Păsărilor. Marea varietate a apelor minerale din zonă este valorificată și prin prezența a numeroase băi tradiționale, mici piscine cu diferite proprietăți curative, amenajate prin păduri. Izvoarele tămăduitoare – Băile Apor, Băile Mikes, Băile Csiszár – sunt ideale pentru o baie revigorantă în timpul verii.

2. Rezervația naturală Cheile Vârghișului

Cheile Vârghișului este locul ideal pentru drumeții și speologie. Rezervația se află în partea nordică a munților Perșani și este traversată de pârâul Vârghiș. Este alcătuită din numeroase formațiuni și elemente geomorfologice calcaroase, săpate de pârâu.

Pe o lungime de aproape 4 km, întâlnim stânci de calcar, versanți înalți, verticali și abrupți, din care izvorăsc pâraie de munte, turnuri de calcar (Turnul Porumbeilor, Turnul Csala), creste de calcar, doline, avene, grohotișuri și mai ales peșteri de importanță științifică și speologică. Aceste cavități au în interiorul lor valori arheologice și paleontologice care sunt păstrate aproape intacte în peșteri închise publicului larg. Peșterile Orbán Balázs, Șura Cailor, Gaura Tătarilor pot fi vizitate sub îndrumarea unui ghid local. În această rezervație naturală complexă (geologică, speologică, botanică) se află cea mai mare populație de lilieci din țară, formată din 19 specii.

3. Conacul Damokos Gyula și Muzeul Haszmann Pál din Cernat

Muzeul „Haszmann Pál” din Cernat este amenajat în conacul familiei Damokos, construit în stil neoclasicist. Pe cele două hectare din preajma conacului sunt amplasate exponate din patrimoniul construit al Secuimii – case și porți secuiești, moară de apă, precum și monumente funerare secuiești, cioplite din lemn și piatră. Expoziția de unelte și mașini agricole în aer liber stârnește curiozi- tatea vizitatorilor, fiind unicat în Transilvania. Dintre numeroasele colecții ale muzeului, cele mai valoroase sunt colecția de piese din industria fontei și colecția instrumentelor de redare și transmisie a sunetului, sub denumirea de „Istoria Radioului în Trei Scaune”. Cu ocazia vizitării diferitelor colecții, aveți ocazia să ascultați posturi de radio, muzică la gramofon sau patefon a perioadei interbelice.

Muzeul are un rol foarte important în păstrarea și revigorarea meșteșugurilor tradiționale, prin organizarea unor ateliere de pictat mobilă, sculptură în lemn și de încondeiere a ouălor de Paști.

4. Biserica romano-catolică „Sfântul Emeric” din Ghelința

Unul dintre cele mai valoroase lăcașe de cult ale județului Covasna este Biserica fortificată romano-catolică din Ghelința, având hramul Sfântul Emeric.

Datând din secolul al XIII-lea, biserica păstrează amprentele mai multor stiluri arhitecturale: romanic, gotic, renascentist și baroc. Frescele narative care prezintă legenda Sfântului Ladislau în lupta împotriva cumanilor, sunt datate de prin secolele XIV–XV și sunt considerate printre cele mai bine conservate fresce din Transilvania. Printre cele mai vechi și mai valoroase elemente ale bisericii se numără o cristelniță multiseculară, precum și tavanul casetat din lemn compus din 103 de casete pictate unic, unele datând chiar din anul 1629.

Pentru cei care sunt fascinați de istorie, artă și antichități, le recomandăm vizitarea acestei biserici.

5. Rezervația naturală Mestecănișul de la Reci

Rezervația, cu o suprafață de cca. 2 km2, situată în lunca râului Negru, afluent al Oltului, este un complex de mlaștini eutrofe care adăpostesc o serie de specii rare, relicte glaciare, cum sunt: aldrovanda, dedițeii, mesteacănul, angelica sălbatică, laleaua pestriță și nuferii albi.

Este nu doar cea mai importantă, ci și cea mai complexă rezervație a întregului teritoriu al județului Covasna, din punct de vedere geologic, floristic și faunistic. În arealul mlăștinos trăiește broasca de mlaștină al cărei masculi în perioada de împerechere își schimbă culoarea pielii. Rezervația mai cuprinde o plantație de pin bancsian, o specie rară care se adaptează pe terenuri cu condiții de vegetație foarte vitrege. Merită vizitat și interiorul pădurilor de mestecăniș, unde se găsesc lacuri temporare cu specii florale rare.

Frumusețea zonei i-a atras în anul 2003 și pe producătorii filmului american Cold Mountain, dar rezervația este căutată și de mulți fotografi profesioniști din țară.

6. Calea ferată forestieră îngustă din Covasna - Comandău și locomotiva cu aburi

Această cale ferată cu encartament îngust a fost construită în 1882 și reprezintă o comoară a istoriei industriale, care astăzi ispitește vizitatorii prin oferta unică a unei „călătorii în timp”.

Calea Ferată Forestieră (CFF) Covasna-Comandău, cu ecartament îngust (760 mm), asigura odinioară transportul lemnului din zona Comandăului până în orașul Covasna. Pornind de la diferența de nivel dintre cele două părți ale căii ferate forestiere, în 1890 a fost inaugurat Planul înclinat – o instalație complet ecologică, un unicat tehnic, datorită mecanismului de acțiune, bazat pe forța gravitațională. Planul înclinat avea o lungime de 1236 m și o diferență de nivel de 327 m. Acesta făcea legătura cu linia de cale ferată îngustă din Valea Zânelor – Covasna și a funcționat timp de un secol. În prezent, porțiunile CFF dintre Comandău și Valea Zânelor sunt folosite în scop turistic.

Plimbarea prin Valea Zânelor, cu trenulețul de agrement tras de locomotiva cu aburi, le oferă copiilor și adulților, deopotrivă, momente de bucurie și reverie de neuitat.

7. Biserica fortificată din Aita Mare

Biserica-cetate unitariană din Aita Mare este o biserică cu ziduri de incintă fortificate, fiind înconjurată de un zid gros și înalt de 5 m, cu două bastioane opuse, în două colțuri opuse. Cetatea este situată în cel mai înalt punct al localității, numit și „Cuibul Corbului”. Conform documentelor, zidurile de protecție păstrate până în prezent au fost construite în a doua jumătate a secolului XVI sau la începutul secolului XVII.

În curtea interioară a fortificației se află biserica construită în secolul XIV, în stil gotic târziu. Cele mai valoroase elemente ale bisericii sunt amvonul, în forma unui potir, compus din patru casete sculptate în piatră, și balustrada realizată tot din piatră, datând din 1710. Din punct de vedere al vechimii, amvonul este considerat al șaselea din Transilvania. De remarcat casetele interioare pictate cu ornamente colorate specifice zonei etnografice locale.

Preluat de la