Arborarea steagului secuiesc şi depunerea jurământului pentru cetăţenia ungară

Festivităţile prilejuite de sărbătorirea zilei de 15 martie la reşedinţa de judeţ au început cu arborarea steagului secuiesc.

Naţiunea e una în fapte şi-n spirit

Festivităţile prilejuite de sărbătorirea zilei de 15 martie la reşedinţa de judeţ au început cu arborarea steagului secuiesc. La arborea steagului judeţean, în faţa sediului Consiliului Judeţean Harghita, a participat Semjén Zsolt, viceprim-ministru al Republicii Ungare, Répás Zsuzsanna, subsecretar de stat responsabil cu comunităţile maghiare din afara graniţelor Republicii Ungare, Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, respectiv ministrul culturii şi patrimoniului naţional şi Borboly Csaba, Lokodi Edit Emőke, Tamás Sándor, preşedinţii consiliilor judeţene Harghita, Mureş şi Covasna.
Drapelul secuiesc aprobat ca steag al judeţului Harghita a fost arborat la 15 martie a doua oară pe frontispiciul clădirii Consiliului Judeţean. După prezentarea onorurilor a urmat binecuvântarea episcopului romano-catolic Tamás József, care a îndemnat maghiarii de pretutindeni la solidaritate.
În opinia preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, arborarea în acest an a drapelului secuiesc, reprezintă un eveniment de mare însemnătate pentru Ţinutul Secuiesc.
„Acest drapel este simbolul solidarităţii secuieşti. Arborarea din acest an a drapelului secuiesc are şi o însemnătate simbolică, arătând că Ţinutul Secuiesc câştigă din ce în ce mai mult teren în domeniul dreptului public, având în vedere că, pe lângă liderii din Ţinutul Secuiesc, la eveniment au participat şi personalităţi importante din Ungaria” – a spus Borboly Csaba.

După arborarea drapelului a urmat cel de-al doilea moment simbolic. Preşedinţii consiliilor judeţene din cele trei judeţe au pornit spre Consulatul General al Republicii Ungare din Miercurea Ciuc, unde, împreună cu familiile lor, au depus jurământul de credinţă faţă de Ungaria, întorcându-se în sânul acelei părţi a naţiunii căreia populaţia din Ţinutul Secuiesc ia rămas statornic în 1848, în 1940 şi în 1956.
Borboly Csaba a considerat că preluarea documentelor care atestă cetăţenia maghiară a fost un sentiment înălţător din punct de vedere spiritual.
„A fost ceva emoţionant, mi-am amintit de bunicii mei care de multe ori au menţionat că ei n-au renunţat la cetăţenia lor. Acum, ne-au  acordat-o şi nouă, în sfârşit, şi sper că această bucurie va rămâne neştirbită. Reacordarea cetăţeniei maghiare este în concordanţă cu jurisdicţia internaţională, nimeni nu va avea un comportament ostil faţă de aceasta” – a declarat Borboly.
Despre gânduri şi sentimente asemănătoare a relatat, de asemenea, Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna. „Cu faptul că noi, liderii administraţiilor judeţene din Ţinutul Secuiesc, am cerut acordarea cetăţeniei maghiare în acelaşi timp, am dorit să lansăm un semnal. Pentru noi cetăţenia maghiară reprezintă, în primul rând, o chestiune sentimentală: la intonarea imnului maghiar, ţi se pune întotdeauna un nod în gât, iar astăzi, acest sentiment a fost puţin mai accentuat. Noi, secuii, am trăit totdeauna cu faţa întoarsă spre Budapesta: acum, această relaţie a luat forma oficială. Dar este important ca şi în calitate de cetăţeni maghiari să trăim şi să muncim aici, acasă, în Ţinutul Secuiesc” – a declarat Tamás Sándor după depunerea jurământului.