Arborele anului să fie şi în acest an din Ţinutul Secuiesc!

Ieri, reprezentanţii autorităţii publice județene, mai mulţi reprezentanţi ai Asociaţiei „Lumea Pierdută”, precum şi, cu mic cu mare, localnicii din Căpeni s-au adunat sub ulmul de aproximativ 300 de ani, „candidatul” din Trei Scaune al competiţiei „Arborele anului din România”, ediţia a II-a, pentru a-i încuraja în continuare pe toţi cei interesaţi să-şi exprime votul pentru arborele preferat.  Evenimentul este legat de următoare staţie a seriei de programe intitulată „Covasna, casa noastră”.

Ieri, reprezentanţii autorităţii publice județene, mai mulţi reprezentanţi ai Asociaţiei „Lumea Pierdută”, precum şi, cu mic cu mare, localnicii din Căpeni s-au adunat sub ulmul de aproximativ 300 de ani, „candidatul” din Trei Scaune al competiţiei „Arborele anului din România”, ediţia a II-a, pentru a-i încuraja în continuare pe toţi cei interesaţi să-şi exprime votul pentru arborele preferat.  Evenimentul este legat de următoare staţie a seriei de programe intitulată „Covasna, casa noastră”.

După „măsurătorile” efectuate de preşcolarii din Grădiniţa Cimbora din Baraolt, arborele uriaş are un diametru de 7,36 m, fiind nevoie de 16 copii să-l cuprindă. La eveniment a participat şi familia Demeter, o familie numeroasă din Căpeni, care a demonstrat că este vorba de un veritabil arbore gigant, fiind nevoie de şase membri ai familiei să-l cuprindă. Capul familiei, Demeter József, se mândreşte de o familie de şapte membrii.

După „măsurători”, Demeter Zoltán, secretarul asociaţiei a prezentat istoria „nominalizării” ulmului, inițiativa propunerii aparținând tehnicianului silvic pensionar Antal Jenő senior, care, între timp, a trecut în nefiinţă. Demeter a spus că în prezent, în Depresiunea Baraolt, sunt şapte copaci care ar putea concura cu succes în această competiție. Antal Jenő a remarcat șansele arborelui chiar înainte să fi fost ales: „cu aceste dimensiuni ulmul din Căpeni este unul dintre cei mai mari arbori din Depresiunea Baraolt, din Ţinutul Secuiesc”, spunând că dacă asociaţia îl va înscrie la concurs, acesta sigur va câştiga competiția – a povestit secretarul asociaţiei, adăugând că urmând acest sfat, au ajuns la rezultatul actual. Este trist însă faptul că nenea Antal Jenő nu a mai apucat ca arborele să câştige premiul, din acest motiv, câştigul va fi dedicat memoriei fostului pădurar.
„Faptul că a fost ales acest arbore are o importanţă majoră, deoarece ulmul este unul dintre speciile rare ale Curburii Carpaţilor şi printre altele, la mijlocul secolului trecut, dar şi mai devreme, copacii au fost decimaţi de epidemii, astfel, uriaşul arbore din Căpeni fiind un supravieţuitor pe care l-a evitat boala în tot acest timp” – a arătat Tamás Sándor, preşedintele consiliului judeţean. Acest copac a văzut, probabil, cum făceau curuţii recrutări acum trei sute de ani, respectiv a fost martorul acelor evenimente din 9 decembrie 1848, în urma cărora a rămas încă vie zicala: „baj van Köpecen” (Sunt probleme la Căpeni). Prin urmare, arborele trebuie sprijinit, fără îndoială, să poată câștiga premiul. După ce anul trecut concursul a fost câştigat de un copac din judeţul Harghita, faptul că în acest an există toate şansele ca câştigătorul premiului să fie tot din Ţinutul Secuiesc – cu toate că printre „concurenţi” există şi un copac de 900 de ani din judeţul vecin – poartă poate un mesaj special. În acelaşi timp, ulmul din Căpeni ar putea fi chiar şi un simbol al Secuimii, fiind vorba de o specie de esenţă tare, din care se confecţiona, printre altele, şi butucul roţii – a spus Tamás Sándor, încheindu-şi discursul.

Gajai Ágnes, profesoară de matematică de la Hăghig, a povestit din istorioarele auzite de la bunica ei, născută Șerban Rozália, care până la vârsta de 13 ani a trăit pe acele meleaguri în care se găseşte astăzi ulmul de la Căpeni. Profesoara a mai adăugat că vor vizita ulmul împreună cu elevii săi, şi că poate declara deja că mulţi sunt care au votat pentru venerabilul ulm. Altminteri, voturile pot fi transmise până la sfârşitul lunii, iar ulmul de la Căpeni conduce detaşat competiţia, cu peste o mie de voturi.

„Trebuie să existe un loc pe Pământ, unde nimeni nu este mai important decât noi, iar acest loc să fie Ţinutul Secuiesc, judeţul Covasna” – şi-a început expunerea Tamás Sándor în cadrul seriei de programe intitulată „Covasna, casa noastră”. El a prezentat pe scurt importanţa programului arătând că în fiecare staţie a programului se caută răspunsul, în primul rând, pentru aceea problemă de care este preocupat fiecare membru al comunităţii, adică modul în care se poate merge mai departe: singur sau împreună, în solidaritate. Tamás Sándor a arătat că pe calea progresului se poate păşi numai şi numai fiind alături. Pentru aceasta este necesar însă ca toate nivelele, de la mica comunitate, prin comună şi oraş, până la reprezentanţa centrală, să poată coopera, numai astfel devenind posibilă funcţionarea ideilor.
Preşedintele consiliului judeţean a prezentat pe scurt acele realizări pe care Consiliul Judeţean Covasna le-a finanţat, printre altele, din surse proprii, respectiv investiţiile, dezvoltările realizate în zona Baraoltului cu ajutorul consiliului. Tamás Sándor a arătat că în privinţa investiţiilor Baraoltul arată imaginea unui cântar balansând, deoarece oraşul în administraţia căruia se află şi satul Căpeni, a omis mai multe proiecte importante, dar, în acelaşi timp, preşedintele şi-a exprimat speranţa că aceste lacune se pot remedia prin asistenţă adecvată.

În cele din urmă, președintele a prezentat cadourile aduse copiilor din Baraolt, respectiv Căpeni, și anume cartea de colorat cuprinzând stemele administrative din județul Covasna și a predat directorului școlii Nyáguly Tordai Gyöngyvér afișul cu fii renumiți ai localității Căpeni.