Baza democrației locale constă în utilizarea limbilor

Cu ocazia sesiunii de primăvară a Congresului Autorităților Locale și Regiunilor (CALR) al Consiliului Europei (CE), delegația Consiliului Județean (CJ) Covasna a participat la întâlniri în cadrul cărora s-a discutat despre drepturile lingvistice, aplicarea recomandărilor CE și despre lansarea unor cooperări.

Cu ocazia sesiunii de primăvară a Congresului Autorităților Locale și Regiunilor (CALR) al Consiliului Europei (CE), delegația Consiliului Județean (CJ) Covasna a participat la întâlniri în cadrul cărora s-a discutat despre drepturile lingvistice, aplicarea recomandărilor CE și despre lansarea unor cooperări.

„Experiența din ultimii ani demonstrează faptul că administrația centrală încearcă să prezinte aplicarea recomandărilor CE într-o lumină mai favorabilă, noi însă dorim să prezentăm realitatea de la fața locului, de aceea propunem ca delegația care vizitează anul acesta România să nu facă investigații doar în capitală, ci și în restul țării, să se întâlnească cu reprezentanții administrațiilor publice locale, care încearcă să valorifice drepturile lingvistice” – a explicat președintele CJ Covasna, Tamás Sándor, în cadrul reuniunii cu liderii congresului.

După cum a subliniat președintele CJ Covasna, problema utilizării limbilor este un aspect important pentru comunitatea maghiară din Transilvania, care nu dorește mai mult decât ceea ce reprezintă o realitate de zi cu zi în numeroase țări membre ale CE. S-a căzut de acord că baza democrației locale constă în utilizarea limbilor, iar pornind de la activitatea desfășurată în cadrul Congresului de către Grüman Róbert, membrii congresului și cei ai administrației știu cât de importantă este această problemă pentru populația din județul Covasna. Nu locul întâlnirii, ci întâlnirea însăși este importantă, se încearcă obținerea unei imagini complete, motiv pentru care, în astfel de cazuri se organizează întâlniri nu doar cu reprezentanți ai guvernului și consilieri locali, ci și cu experți, reprezentanți ai societății civile și cu jurnaliști, au precizat Anders Knape, președintele CALR al Consiliului Europei, și Jean-Philippe Bozouls, directorul CALR, ca răspuns la problemele ridicate de covăsneni. Cei doi au promis că o întâlnire va avea loc neapărat anul acesta când delegația oficială va veni în vizită în România pentru monitorizarea aplicării Cartei europene a autonomiei locale.

„Și la nivelul autorităților locale există organisme specializate în politica externă în care este important să ne facem vocea auzită. Anul trecut, Comisia de Guvernanță a Congresului Autorităților Locale și Regionale a Consiliului Europei și-a ținut ședința ordinară la Balvanyos și, ca rezultat al acesteia, s-a constatat cât de importantă este pentru noi problema drepturilor lingvistice. În cadrul CALR se elaborează mai multe rapoarte care au ca subiect autonomia locală, multilingvismul, relațiile dintre minoritate și majoritate. În aceste rapoarte trebuie să introducem problemele care ne privesc și, în același timp, trebuie să implementăm exemplele de bună practică întâlnite în cele 47 de țări membre ale CE” – a spus vicepreședintele CJ Covasna, Grüman Róbert, care îndeplinește funcția de președinte al Comisiei de Guvernanță din cadrul CALR.

Reprezentanții comunității germane din Belgia au fost invitaţi să efectueze o vizită în județul Covasna, iar delegația s-a consultat cu privire la această vizită cu Karl-Heinz Lambertz, vicepreședintele CALR al CE. Senatorul și fostul premier al comunității germanofone din Belgia, ferm susținător al inițiativei Minority SafePack, consideră că inițiativa UDMR și a FUEN este un obiectiv foarte important. Comunitatea vorbitoare de limbă germană este una dintre cele trei comunități lingvistice-culturale din Belgia, are 73.000 membri, au autonomie teritorială care le conferă drepturi importante, a explicat Karl-Heinz Lambertz.

Delegația județului Covasna a avut o întâlnire și cu Andrew Dawson, membru al Congresului, reprezentantul Marii Britanii, care este responsabil pentru raportul intitulat „Utilizarea limbilor în administrațiile locale și regionale”. Acesta este raportul inițiat cu ocazia conferinței de la Balvanyos, de către Comisia de Guvernanță a Congresului. Andrew Dawson susține că fiecare comunitate are dreptul să-și folosească limba maternă în toate domeniile vieții lor. Familia sa este originară din insula Man, unde, de două generații încoace, nimeni nu mai vorbește limba manx, aparținătoare limbilor celtice, deci el este sensibil la această problema și datorită originii sale.

Din componența delegației CJ Covasna au făcut parte și consilierii județeni Gál Károly (UDMR), Pethő István (PCM), Fazakas Péter (PPMT), Cosmin Boricean (PNL) și Stelian Olimpiu Floroian (PNL), care au purtat discuții cu reprezentanții Delegației Naționale a României, condusă de Ludmila Sfîrloagă, vicepreședintele CJ Prahova, respectiv cu delegația Republicii Moldova, condus de către Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), organizația care întrunește primarii de orașe și președinții asociațiilor primarilor din cele 32 de raioane din Republica Moldova. Principala temă discutată a fost posibilitatea înfrățirii judeţului Covasna cu un raion din Republica Moldova, iar părțile au concluzionat că în următoarea perioadă vor avea loc întâlniri atât în judeţul Covasna cât și în Republica Moldova pe marginea acestui subiect. Delegația covăsneană a fost primită și de ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar Răzvan Rusu, Reprezentantul Permanent al României pe lângă Consiliul Europei.

Valorile județului Covasna au fost promovate la Strasbourg, în perioada 2-3 aprilie, cu ocazia sesiunii plenare de primăvară a CALR, unde Consiliul Județean Covasna a prezentat patrimoniul cultural-popular specific județului.