Demarează „Programul salvarea porţilor secuieşti”

La masa rotundă organizată joi, 5 mai, la consiliul judeţean s-a discutat despre aspectele cheie ale patrimoniului construit, în primul rând, despre cele ale patrimoniului maghiar din Ţinutului Secuiesc. La consfătuire a participat şi doamna Hegedüs Csilla, consilier pe probleme de patrimoniu al ministrului culturii.

La masa rotundă organizată joi, 5 mai, la consiliul judeţean s-a discutat despre aspectele cheie ale patrimoniului construit, în primul rând, despre cele ale patrimoniului maghiar din Ţinutului Secuiesc. La consfătuire a participat şi doamna Hegedüs Csilla, consilier pe probleme de patrimoniu al ministrului culturii.

Tamás Sándor, preşedintele Consilului Judeţean Covasna, în discursul de deschidere a spus:  „Ţinutul Secuiesc, putem să-l facem, cum îl visăm acum! Cel mai important lucru este ca aspectul lui de peste 20–30 de ani să-l concepem în comun.” Şeful administraţiei judeţene a arătat că pentru conservarea şi protejarea patrimoniului există două căi: „cea confortabilă, fără responsabilitate sau cea de-a doua, când factorii decisivi îşi asumă propunerile, voinţa, liniile directoare ale profesioniştilor şi vom participa împreună la formarea viitorului nostru.” Pe lista exemplelor pozitive, preşedintele a amintit localităţile Rimetea, Bicfalău şi Inlăceni, dat fiind faptul că în aceste aşezări funcţionează excelent activităţile de promovare şi păstrare a valorilor culturale.

Preşedintele a anunţat faptul că în judeţul Covasna „Programul salvarea porţilor secuieşti”, va demara încă din acest an, având ca obiectiv restaurarea porţilor secuieşti sculptate, luate în evidenţă.

Hegedüs Csilla, în expunerea sa, a arătat: în opinia mea, păstrarea patrimoniului construit nu înseamnă doar restaurarea vechilor clădiri. Această muncă capătă un sens doar dacă în imobilul respectiv se desfăşoară o anumită activitate, dacă imobilul este folosit conform vechii sau noii sale destinaţii, în caz contrar, în câţiva ani, clădirea  se va degrada iarăşi.

Activitatea de păstrarea şi conservarea patrimoniului creează, de asemenea, şi noi locuri de muncă, mai mult decât atât, atrage după sine îmbunătăţirea calităţii vieţii. Consilierul a atras atenţia asupra faptului că nu există suficiente firme specializate în renovarea monumentelor. În opinia sa este important ca în Ţinutul Secuiesc această muncă să fie executată de firme locale, având în vedere că acestea înţeleg mult mai bine fineţurile arhitecturii ardeleneşti, decât întreprinzătorii din celelalte regiuni ale ţării.

Conform consilierului, administraţiile locale au un rol important în păstrarea clădirilor monumente istorice, având în vedere că acestea au posibilitatea de a asigura fondurile necesare pentru lucrările de acest gen şi deţin informaţii detaliate cu privire la condiţiile locale. Se întâmplă deseori că proprietarul unei clădiri vechi nu poate să păstreze consistenţa clădirii sau lucrările de renovare nu sunt executate în mod adecvat. Aici poate ajuta nu doar administraţia locală, ci şi elaborarea unui registru al patrimoniului din Transilvania, care va funcţiona nu doar ca un catalog, dar va avea şi rolul unei liste de priorităţi cu privire la renovarea monumentelor.

În minister se lucrează pentru pregătirea unei legi privind protejarea patrimoniului cultural care, spre deosebire de legislaţia actuală, va ajuta şi la păstrarea patrimoniului arhitecturii maghiare din Transilvania.

La consfătuire a participat Benczédi Sándor, inginer specialist în restaurare arhitecturală care a prezentat expunerea intitulată Problematica şi priorităţile monumentelor din judeţul Covasna, din punctul de vedere al specialiştilor în domeniul protejării monumentelor istorice. Un alt participant al reuniunii,  Furu Árpád, inginer specialist în restaurare arhitecturală, colaborator al Fundaţiei Transylvania Trust, a expus lucrarea intitulată Inventarierea patrimoniului arhitecturii populare şi promovarea lui în localităţile rurale din judeţul Covasna.