Judeţul Covasna 2020
Luni, 25 martie 2013Forumul de dezbateri de astăzi este o iniţiativă bună, am planificat discuţii cuprinzătoare şi este plăcut să fii în mijlocul tinerilor” – a spus Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, salutând tinerii participanţi ai dezbaterii „Judeţul Covasna 2020”.
„Forumul de dezbateri de astăzi este o iniţiativă bună, am planificat discuţii cuprinzătoare şi este plăcut să fii în mijlocul tinerilor” – a spus Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, salutând tinerii participanţi ai dezbaterii „Judeţul Covasna 2020”. În cadrul dezbaterii ce a avut loc în data de 25 martie, fiind organizată de Centrul de Informare Europe Direct din cadrul Consiliului Judeţean Covasna și Junior Business Club, s-au analizat posibilităţile de dezvoltare ale Transilvaniei şi ale judeţului Covasna în contextul Strategiei Europa 2020.
La începutul dezbaterilor, Tóth Szabolcs Barnabás, colaboratorul Centrului de Informare Europe Direct, a prezentat premisele, priorităţile şi obiectivele Strategiei Europa 2020.
„Obiectivul strategiei este ieşirea din criză şi relansarea economiei europene, deoarece în toată Uniunea Europeană sunt probleme mari. Este suficient să ne uităm la ce se întâmplă, acum, în Cipru sau la faptul că în Spania rata șomajului în rândul tinerilor atinge 40 %” – a spus Winkler Gyula, deputatul european al UDMR, argumentând nevoia din care s-a născut Strategia Europa 2020.
„Una dintre prioritățile Strategiei Europa 2020 este consolidarea societății bazate pe cunoaștere. Astăzi, această prioritate nu mai este o posibilitate, ci un element obligatoriu. O altă prioritate este legată de creșterea durabilă, ceea ce înseamnă că vrem să lăsăm un mediu curat copiilor și nepoților noștri. Ceea de-a treia prioritate se referă la incluziunea socială, deci o strategie care stimulează antreprenoriatul, dar care este sensibilă şi la aspectele sociale. Despre aceasta este vorba în economia socială de piaţă, fiind o caracteristică a Europei care trebuie susţinută şi în viitor” – a precizat deputatul european al UDMR. În continuare, politicianul a prezentat premisele proiectului de dezvoltare „Transilvania 2020”. „La elaborarea proiectului de dezvoltare «Transilvania 2020» am pornit de la premisa că putem să ne dezvoltăm în sinergie cu Uniunea Europeană. Drumul integrării europene pentru Transilvania constă într-o planificare a dezvoltării sustenabile, în coordonarea planurilor de dezvoltare locale și județene. Conform estimărilor noastre, pe termen lung, un procent de 30% din sumele necesare finanțării proiectele de dezvoltare poate fi obținut din fonduri europene, pe când 70% din finanțarea acestor cheltuieli va proveni din bugetele locale și județene, respectiv din bugetul de stat. Cheia unei planificări eficiente este în mâna autorităților publice locale. Acestea nu trebuie să finanțeze în integralitate din venituri proprii acele investiții care sunt eligibile spre a fi finanțate din fonduri europene” – a mai spus Winkler Gyula.
Dintre cele 110 proiecte de investiţii din fonduri europene 13 au fost identificate ca fiind importante pentru Transilvania. „În perioada următoare și în România vor căpăta importanță investițiile publice. Cooperarea va deveni esențială și la nivelul administrațiilor locale, în cadrul sectorului IMM, dar și în agricultură. Sunt multe întrebări la care nu avem încă răspuns, însă ceea ce este sigur este faptul că economia trebuie să funcționeze indiferent ce se întâmplă în politică”– a conchis Iuliu Winkler.
Dezvoltarea judeţului şi construirea comunităţii – acestea sunt cele două piloane ale „Programului de dezvoltare Potsa József” a spus Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, prezentând programul, împreună cu senatorul UDMR Klárik László. În opinia lor, pentru o dezvoltare armonioasă în următorii opt ani, județul ar avea nevoie de un miliard de euro, programul cuprinzând planuri concrete privind dezvoltarea agriculturii, modernizarea reţelei de drumuri, lucrări publice, educație, sănătate, gestionarea deșeurilor, dar se referă şi la problemele sociale. Ca şi în cazul Proiectului „Transilvania 2020”, pentru realizarea programului, au fost identificate sumele necesare finanțării, un procent de 30% provenind din fonduri europene şi 70% din bugetele locale și județene, respectiv din bugetul de stat.
Senatorul UDMR Klárik László a subliniat şi de această dată că luând în considerare GDP-ul, judeţul Covasna se situează la un nivel mediu în ierarhia judeţelor, faţă de acele legende potrivit cărora judeţele din Ţinutul Secuiesc sunt sărace. Dezvoltarea agriculturii şi a infrastructurii – acestea sunt două din cele mai importante domenii care necesită o atenţie deosebită în judeţul Covasna. În cadrul dezbaterilor a ieşit la iveală că judeţul Covasna se situează pe primele locuri în ceea ce priveşte grupurile de producători, numărul proiectelor de finanţare care provin din judeţul Covasna fiind de aproape şase ori mai mare decât media naţională.
Preşedintele Consiliului Judeţean a vorbit şi despre activitatea Asociaţiei AGROSIC, în opinia sa, este important sprijinirea iniţiativelor funcţionale, precum şi sprijinirea din bani publici a gospodarilor. O iniţiativă de acest gen, cursul de pregătire profesională pentru prepararea brânzeturilor, s-a dovedit a fi de mare interes. Pentru asigurarea finanţării lucrărilor de modernizare a drumurilor şi podurilor se va realiza o cooperare interjudeţeană, deoarece pentru modernizarea drumurilor naţionale ce traversează judeţul Covasna este nevoie de 150 milioane de euro, iar în următorii opt ani, pentru modernizarea drumurilor judeţene şi comunale este nevoie de 95 milioane de euro – a spus Tamás Sándor.
„Programele noastre pentru construirea comunităţii sunt condiţionate mai mult de probleme organizatorice şi mai puţin de bani. În anii precedenţi am sprijinit acele iniţiative care consolidează comunităţile noastre, ca de exemplu: formaţiile pompierilor voluntari, ansamblurile corale. Este foarte important ca oamenii să se simtă bine, ca în judeţul Covasna să locuiască familii fericite şi prospere” – a subliniat Tamás Sándor.
Bagoly Miklós, preşedintele ASIMCOV a prezentat oportunitățile de afaceri oferite de clustere, o formă de organizare mai puțin cunoscută în România. Denumirea de cluster înseamnă o formă de organizare mai puţin limitată, dar cu toate că membrii acestuia nu au nici o obligaţie juridică, acesta asigură un avantaj pentru unele persoane juridice.
Reţeaua Europe Direct cuprinde 480 de centre de informare repartizate în toate statele membre UE. La Sfântu Gheorghe, centrul de informare a fost înfiinţat în anul 2004, iar Centrul Europe Direct funcţionează din 2009. Junior Business Club din Sfântu Gheorghe a fost înfiinţat acum patru ani, clubul organizează, printre altele, evenimente marketing pentru tineri antreprenori. Centrul de Informare Europe Direct şi Junior Business Club a fost prezentat de Tóth Szabolcs Barnabás şi Karácsony Zsolt.