Obiectivul nostru: obținerea statutului de limbă regională pentru limba maghiară

Obiectivul nostru: obținerea statutului de limbă regională pentru limba maghiară  - Congresul Autorităților Locale și Regionale al CE a adoptat raportul privind folosirea limbilor de către autoritățile locale și regionale

Adoptarea raportului privind folosirea limbilor de către autoritățile locale și regionale este o încurajare pentru noi să continuăm drumul nostru, pentru că direcția este bună,  arătând că nu este un lucru ieșit din comun dacă o minoritate își poate utiliza oficial limba maternă, iar obiectivul principal este acela ca limba maghiară, alături de cea română, să devină limbă oficială regională în Ținutul Secuiesc – au subliniat liderii Consiliului Județean Covasna la conferința de presă de luni, în cadrul căreia au anunțat că, la finele lunii octombrie, în cadrul sesiunii plenare de toamnă, Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei a adoptat Raportul privind utilizarea limbilor de către autoritățile locale și regionale. Elaborarea documentului a fost inițiată de către Comitetul de guvernare al acestui for al Consiliului Europei, în primăvara anului 2018, în cadrul reuniunii și conferinței pe probleme lingvistice organizată la Băile Bálványos.

Prezentând contextul raportului și activitatea depusă în cadrul Congresul Autorităților Locale și Regionale al CE, Tamás Sándor, președintele Consiliului Județean Covasna, a arătat că obiectivul lor principal este același, și este un semnal bun că, prin recomandările făcute, opinia publică europeană așteaptă ca cerințele lingvistice să fie luate în considerare.

„Obiectivul nostru rămâne, în continuare, acela ca limba maghiară, alături de cea română, să devină limbă oficială în Ținutul Secuiesc, primind statutul de limbă regională” – a precizat Tamás Sándor, dând drept exemplu regiunea Tirolul de Sud. „Autonomia teritorială în Tirolul de Sud a rezolvat două probleme: a desființat tensiunea etnică și a adus dezvoltare economică regiunii. Asta ne dorim și noi: să trăim în pace și mai bine” – a accentuat președintele Consiliului Județean Covasna, evidențiind faptul că maghiarii din Transilvania abordează această problemă cu bună credință. „Eu așa am învățat că scopul statului este aceea de a servi cetățenii. Din păcate, noi observăm contrariul, se aplică standarde duble când este vorba de comunitatea noastră, în afara țării se spune altceva decât realitatea de acasă. Există diferențe de civilizație și culturale, în timp ce acasă suntem considerați ca inamici, opinia publică europeană consideră diversitatea lingvistică o valoare” – a arătat Tamás Sándor.

Răspunzând la o întrebare, președintele Consiliului Județean Covasna a spus că asigurarea bilingvismului presupune costuri și sarcini suplimentare, pentru care  nu primesc nici un ajutor financiar de la guvern, mai mult, sunt târâți în fața instanței pentru că, de exemplu, la concursul organizat pentru ocuparea postului de director al Bibliotecii Județene, unde majoritatea cărților care constituie fondul bibliotecii sunt de limba maghiară, s-a impus ca și criteriu cunoașterea limbii maghiare.

„Folosirea limbii materne este un drept fundamental al omului, însă nu este mai puțin adevărat că numeroasa state membre UE consideră folosirea limbii materne o problemă, abordând politic această temă. Trebuie să ajungem la un punct când ne putem ridica deasupra acestor probleme și statul va încerca într-adevăr să găsească soluții pentru problema folosirii limbii materne. Poate că acest raport ne aduce cu un pas mai aproape către acest obiectiv. Acest document confirmă pentru noi că ceea ce vrem nu este un lucru ieșit din comun, nemaiîntâlnit în alte regiuni. Peste tot în Europa găsim numeroase exemple bune, cum își folosesc limba maternă minoritățile naționale, începând de la suedezii din Finlanda și până la Provincia Autonomă Voivodina, unde pe lângă limba sârbă, se pot utiliza oficial șase limbi, printre care româna și maghiara” – a explicat vicepreședintele Consiliului Județean Covasna, Grüman Róbert, care activează și ca președinte al Comitetului de guvernare.

În raport se precizează că una dintre caracteristicile diversității crescânde a orașelor și regiunilor europene este o diversitate lingvistică tot mai mare. Drept urmare, autoritățile locale și regionale din Europa se confruntă cu tot mai multe probleme lingvistice în ceea ce privește administrația zilnică și în furnizarea de servicii publice. Problemele lingvistice sunt de multe ori aduse în atenția Congresului. Printre altele, raportul invită statele membre ale Consiliului Europei să încurajeze și să acorde ajutor pentru autoritățile locale și regionale ca acestea să evalueze în mod detaliat nevoile lingvistice ale cetățenilor lor, să ofere instruire lingvistică și să recruteze funcționari competenți în limbile relevante, să furnizeze informații privind drepturile politice și despre alegeri, dar și despre serviciile publice, precum sănătate, educație, impozite, să încurajeze utilizarea denumirilor în limbile relevante, să asigure semne de avertizare și de securitate în limbile relevante.

Congresul Autorităților Locale și Regionale consideră că diversitatea lingvistică este un atu pentru orașele și regiunile Europei, care trebuie apreciată și dezvoltată în beneficiul tuturor. Raportul menționează și faptul că considerentele practice trebuie să prevaleze întotdeauna asupra problemelor politice, indiferent dacă limba relevantă este recunoscută oficial sau nu.