Steagul secuiesc – simbol al identităţii secuiesc

Studiul despre steagul secuiesc a fost primit cu un interes deosebit la cea de-a 27-a ediţie a Congresului Internaţional de Vexilologie, ce a avut loc la Londra. Heraldistul dr. Szekeres Attila István a fost singurul din România care a participat la acest eveniment prestigios, în cadrul căruia a vorbit în faţa delegaţilor sosiţi din toate colțurile lumii despre istoria şi simbolurile locului său natal. Heraldistul a împărtăşit experienţele sale în ceea ce priveşte lucrările Congresului, în cadrul unei conferinţe de presă, organizată joi, la Sfântu Gheorghe

Studiul despre steagul secuiesc a fost primit cu un interes deosebit la cea de-a 27-a ediţie a Congresului Internaţional de Vexilologie, ce a avut loc la Londra. Heraldistul dr. Szekeres Attila István a fost singurul din România care a participat la acest eveniment prestigios, în cadrul căruia a vorbit în faţa delegaţilor sosiţi din toate colțurile lumii despre istoria şi simbolurile locului său natal. Heraldistul a împărtăşit experienţele sale în ceea ce priveşte lucrările Congresului, în cadrul unei conferinţe de presă, organizată joi, la Sfântu Gheorghe.

„În ultimul deceniu, a început o mare luptă legată de utilizarea steagului secuiesc. Nu este nimic de ascuns în acest «război static». Ştim exact şi ştiu şi ei de ce acest steag este important pentru noi. Este simbolul coeziunii şi identităţii comunităţii noastre” – a subliniat Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, prezentând activitatea şi volumele publicate cu sprijinul CJ Covasna ale specialistului în heraldică. Szekeres Attila István este cunoscut de publicul larg nu doar ca jurnalist, ci şi ca heraldist, acesta fiind autorul în proporţie de 90 la sută a stemelor aşezărilor din judeţul Covasna. El ţine în mod regulat prelegeri pe teme de heraldică şi vexilologie şi şi-a elaborat teza de doctorat pe tema patrimoniului heraldic al județului Covasna. În calitatea sa de preşedinte al Asociaţiei de Heraldică și Vexilologie din Transilvania, el a participat, cu sprijinul CJ Covasna şi al Asociaţiei Hunineu, la Congresul Internaţional de Vexilologie, organizat în perioada 7–11 august, la Londra, unde a prezentat cu mare succes istoria de un sfert de secol a steagului secuiesc.

La acest Congres au participat o sută de delegaţi, au susţinut prelegeri 43 de delegaţi, printre care şi Szekeres Attila István, care, după o scurtă prezentare de istorie şi a evoluţiei simbolurilor, a prezentat modul în care steagul secuiesc a devenit simbolul luptei pentru obţinerea autonomiei a comunităţii maghiare din România.

Dieta Transilvaniei a dispus încă în anul 1659, ca soarele şi semiluna să fie simbolul secuilor, iar mai târziu aceste simboluri au apărut şi în stemele comitatelor din Ţinutul Secuiesc.

După 1989, Kónya Ádám, unul dintre vicepreşedinţii Consiliul Naţional Secuiesc, fostul director al Muzeului Naţional Secuiesc, a conceput o stemă, un drapel şi un steag de război (gonfalon) pentru Consiliul Naţional Secuiesc care a fost folosit de mai multe persoane cu ocazia unor sărbători sau manifestaţii de protest, exprimând, pe de o parte, aspiraţiile de autonomie,  iar pe de altă parte identitatea secuiască. Mai mult, acesta a fost arborat nu doar pe clădiri private, ci şi pe clădiri publice. Pe acest steag, în loc de soare figurează o stea cu opt colţuri. „Steagul a avut şi are şi în zilele noastre o largă răspândire sub această formă şi, pentru că folosirea acestuia este interzisă şi în prezent, apar din ce în ce mai multe steaguri. Steagul secuiesc a fost arborat, în luna februarie 2013, pe Parlamentul Ungariei, ca simbol al solidarităţii naţionale. România a obiectat faţă de acest lucru. În luna septembrie 2016, cu ocazia vizitei efectuate în Ţinutul Secuiesc, ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, a primit cadou un steag secuiesc, mai mult, s-a făcut şi o fotografie în care acesta apare ţinând un steag secuiesc împreună cu mai mulţi lideri locali, fotografie care a apărut şi în presă, fapt pentru care a izbucnit un nou scandal diplomatic. Menţionez faptul că pe steagul făcut cadou ambasadorului SUA, lângă semilună, apare în mod corect soarele. În fine, subliniez că steagul folosit iniţial de către Consiliul Naţional Secuiesc ca simbol al identităţii şi larg răspândit în ciuda interdicţiilor de folosire impuse deţinătorii puterii, în prezent, a devenit un simbol al identităţii şi al luptei pentru obţinerea autonomiei de către comunitatea de etnie maghiară din România” – a spus Szekeres Attila István, încheierea prelegerii sale.