Ziua Siculicidiumului comemorată în comun de secui

Autorităţile locale din Ţinutul Secuiesc au comemorat împreună pentru prima dată ziua Siculicidiumului: preşedinţii consiliilor judeţene Covasna, Harghita şi Mureş au participat împreună la celebrarea solemnă din 7 ianuarie 2011.

Autorităţile locale din Ţinutul Secuiesc au comemorat împreună pentru prima dată ziua Siculicidiumului: preşedinţii consiliilor judeţene Covasna, Harghita şi Mureş au participat împreună la celebrarea solemnă din 7 ianuarie 2011.

În ciuda gerului pătrunzător, locuitorii din Siculeni şi invitaţii lor au sosit în număr mare la ceremonia religioasă urmată de spectacolul festiv cu participarea ceangăilor şi husarilor păstrători de tradiţii. Masacrul comis de austrieci încă mai trăieşte viu în amintirea secuilor: la Siculeni şi steagul maghiar arborat pe case atrage atenţia asupra victimelor masacrului din zorii zilei de 7 ianuarie 1764.

Comemorarea din acest an a fost începută la biserica romano-catolică, unde elevii Şcolii Generale „Zöld Péter” au susţinut un program artistic după care au avut loc depunerile de coroane de flori la monumentul „Siculicidium”. Primarul localităţii, Szentes Csaba, în cuvântul lui, a atras atenţia asupra faptului că şi în prezent sunt tendinţe periclitează existenţa Ţinutului Secuiesc împotriva cărora trebuie să dăm dovadă de solidaritate. Kelemen Hunor, ministrul culturii şi al patrimoniului naţional, a spus că Siculicidiumului este unul dintre cele mai întunecate puncte ale istoriei noastre fiind o luptă inegală, şi că atunci s-a comis crima de genocid împotriva secuimii; nu a fost luptă, nu a fost bătălie, ci un masacru – a afirmat ministrul. „Pentru noi, tragicul eveniment are cel puţin două tipuri de morale. Una este că pentru valorile noastre, libertatea şi identitatea noastră nu este permis să facem nici un fel de compromisuri niciodată. Cealaltă morală constă în faptul că nu este permis să ne întoarcem unul împotriva celuilalt” – a spus Kelemen Hunor, subliniind: în decursul istoriei secuii au realizat succese numai împreună, numai unindu-se şi aceasta aşa va fi şi în continuare.

Lokodi Edit Emőke, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş a atras atenţia asupra faptului că secuii nu au putut fi înfrânţi, iar copii lor au un viitor, deoarece limba lor nu a pierit, cultura lor va exista. „Am venit din toate cele trei judeţe ca această comemorare comună să ne dea puterea să ne putem duce viaţa în continuare” – a spus preşedintele Consiliului Judeţean Mureş. În opinia sa, această perseverenţă îndârjită mulţumită căruia secuii şi-au continuat existenţa pe pământul lor natal, ne dă dreptul la recunoaştere, ceea ce nu este altceva, decât acordarea cetăţeniei ungare. „Faptul că aparţinem la o mare familie a devenit oficial prin acordarea cetăţeniei ungare” – a afirmat Lokodi Edit Emőke.

Ţinutul Secuiesc este o operă comună, este proprietatea noastră, a tuturora – a subliniat Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, în discursul lui de comemorare – Ţinutul Secuiesc să aparţină celor ce muncesc, luptă şi aduc sacrificii pentru el. „Să nu aparţină acelora care îl batjocoresc, ci acelora care iubesc acest pământ, iubesc oamenii care trăiesc aici. Să nu aparţină acelora care împiedică retrocedarea pământurilor, păşunilor şi a pădurilor, ci acelora care îl muncesc, cărora nu le este ruşine de munca fizică. Să nu aparţină acelora care duc la Bucureşti veniturile noastre din impozite, ci acelora care produc aici bunurile materiale. Să nu aparţină acelora care ne iau sarea, apele minerale, pădurile, ci acelora care exploatează zăcămintele subterane şi replantează pădurile defrişate. Ţinutul Secuiesc să nu devină proprietatea organelor de control trimise pe capul nostru, ci a acelora care îl iubesc şi la greu. Ţinutul Secuiesc să aparţină acelora care cred în el” – şi-a încheiat discursul Tamás Sándor cerând totodată, celor prezenţi să ducă împreună mai departe cauza Ţinutulului Secuiesc.

Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita a spus: „Istoria noastră, a secuilor este una care se repetă şi restabilirea vechilor drepturi, a autonomiei, a drepturilor colective obţinute este o revendicare la fel de actuală şi astăzi, cum a fost şi în secolele din trecut. Şi astăzi este valabilă pretenţia noastră ca liderii noştri să fie aleşi din rândurile noastre, şi astăzi este valabilă pretenţia noastră de a convieţui cu celelalte popoare şi naţiuni respectând reciproc tradiţiile, sărbătorile şi drepturile fiecăruia. Din acest punct de vedere, în ianuarie 2011, stăm mai bine decât strămoşii noştri care s-au adunat la Siculeni acum 250 de ani. Drept rezultat al colaborării noastre, al rolului nostru social în viaţa publică, astăzi,  se lărgesc oportunităţile noastre, sporesc drepturile noastre. Afirm că, urmare muncii noastre colective, naţiunea secuiască va deveni cu încetul un popor care progresează şi crede în viitorul lui.” Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita a subliniat: „Pentru noi Siculeni este un simbol al apartenenţei aceluiaşi popor, al asumării soartei comune, fie ea bună sau rea, al cunoaşterii istoriei secuilor, al respectării simbolurilor noastre şi locurilor noastre comemorative, al stăruinţei asupra principiilor noastre, al revendicării drepturilor noastre, al asumării sacrificiului personal şi colectiv, precum şi al perseverenţei”.

Au mai ţinut discurs Balogh György, consulul Republicii Ungare din Miercurea Ciuc şi senatorul Gyerkó László. Depunerea coroanelor a început cu intonarea Imnului Secuiesc şi s-a încheiat cu intonarea Imnului Ungariei. Între discursuri s-au recitat versuri şi a cântat corul de femei al ceangăilor. De la monument, participanţii au plecat la şcoala din localitate unde au putut viziona expoziţia intinerantă intitulată „Revoluţia şi lupta pentru independenţă, 1848–1849”.